Sura 2 Al-Baqarah (The Cow), ayat 8 – 20
-
وَمِنَ النَّاسِ مَنْ يَقُولُ آمَنَّا بِاللَّهِ وَبِالْيَوْمِ الْآخِرِ وَمَا هُمْ بِمُؤْمِنِينَ
Și printre oameni sunt unii care spun: „Noi credem în Allah și în Ziua de Apoi”, dar ei nu sunt credincioși.
2:8 -
يُخَادِعُونَ اللَّهَ وَالَّذِينَ آمَنُوا وَمَا يَخْدَعُونَ إِلَّا أَنْفُسَهُمْ وَمَا يَشْعُرُونَ
Ei [se gândesc] să-L înșele pe Allah și pe cei care cred, dar nu se înșeală decât pe ei înșiși, și nu își dau seama.
2:9 -
فِي قُلُوبِهِمْ مَرَضٌ فَزَادَهُمُ اللَّهُ مَرَضًا ۖ وَلَهُمْ عَذَابٌ أَلِيمٌ بِمَا كَانُوا يَكْذِبُونَ
În inimile lor este o boală, iar Allah le va spori boala și vor avea parte de o pedeapsă dureroasă pentru că ei obișnuiau să mintă.
2:10 -
وَإِذَا قِيلَ لَهُمْ لَا تُفْسِدُوا فِي الْأَرْضِ قَالُوا إِنَّمَا نَحْنُ مُصْلِحُونَ
Iar dacă li se spune: „Nu faceți stricăciune pe pământ!”, ei zic: „Dar noi suntem făcători de bine”.
2:11 -
أَلَا إِنَّهُمْ هُمُ الْمُفْسِدُونَ وَلَٰكِنْ لَا يَشْعُرُونَ
Cu adevărat, ei sunt cei făcători de stricăciune, dar nu-și dau seama.
2:12 -
وَإِذَا قِيلَ لَهُمْ آمِنُوا كَمَا آمَنَ النَّاسُ قَالُوا أَنُؤْمِنُ كَمَا آمَنَ السُّفَهَاءُ ۗ أَلَا إِنَّهُمْ هُمُ السُّفَهَاءُ وَلَٰكِنْ لَا يَعْلَمُونَ
Iar atunci când li se spune: „Credeți, așa cum au crezut oamenii!”, ei zic: „Să credem precum au crezut cei fără de minte?”. Cu adevărat ei sunt cei fără de minte, dar nu știu!
2:13 -
وَإِذَا لَقُوا الَّذِينَ آمَنُوا قَالُوا آمَنَّا وَإِذَا خَلَوْا إِلَىٰ شَيَاطِينِهِمْ قَالُوا إِنَّا مَعَكُمْ إِنَّمَا نَحْنُ مُسْتَهْزِئُونَ
Iar atunci când se întâlnesc cu cei care au crezut, ei spun: „Noi credem.”, însă când rămân singuri cu Șeitanii lor, spun: „Noi suntem cu voi, doar ne batem joc”.
2:14 -
اللَّهُ يَسْتَهْزِئُ بِهِمْ وَيَمُدُّهُمْ فِي طُغْيَانِهِمْ يَعْمَهُونَ
[Dar] Allah îi ridiculizează și le prelungește fărădelegea [în timp ce] ei rătăcesc în neștire.
2:15 -
أُولَٰئِكَ الَّذِينَ اشْتَرَوُا الضَّلَالَةَ بِالْهُدَىٰ فَمَا رَبِحَتْ تِجَارَتُهُمْ وَمَا كَانُوا مُهْتَدِينَ
Aceia sunt cei care au schimbat calea cea dreaptă cu rătăcirea, dar negoțul lor nu le-a adus câștig și ei nu au fost călăuziți.
2:16 -
مَثَلُهُمْ كَمَثَلِ الَّذِي اسْتَوْقَدَ نَارًا فَلَمَّا أَضَاءَتْ مَا حَوْلَهُ ذَهَبَ اللَّهُ بِنُورِهِمْ وَتَرَكَهُمْ فِي ظُلُمَاتٍ لَا يُبْصِرُونَ
Exemplul lor este precum al celui care a aprins un foc, dar când a luminat ceea ce se afla în jurul lui, Allah le-a luat lumina și i-a lăsat în întuneric, iar ei nu mai văd nimic.
2:17 -
صُمٌّ بُكْمٌ عُمْيٌ فَهُمْ لَا يَرْجِعُونَ
[Ei sunt] surzi, muți, orbi și nu se întorc [la Calea cea Dreaptă].
2:18 -
أَوْ كَصَيِّبٍ مِنَ السَّمَاءِ فِيهِ ظُلُمَاتٌ وَرَعْدٌ وَبَرْقٌ يَجْعَلُونَ أَصَابِعَهُمْ فِي آذَانِهِمْ مِنَ الصَّوَاعِقِ حَذَرَ الْمَوْتِ ۚ وَاللَّهُ مُحِيطٌ بِالْكَافِرِينَ
Sau [sunt] precum o ploaie puternică ce cade din cer însoțită de întuneric, tunet și fulger. Ei își pun degetele în urechi din pricina trăsnetelor, de frica morții, dar Allah îi împresoară pe necredincioși.
2:19 -
يَكَادُ الْبَرْقُ يَخْطَفُ أَبْصَارَهُمْ ۖ كُلَّمَا أَضَاءَ لَهُمْ مَشَوْا فِيهِ وَإِذَا أَظْلَمَ عَلَيْهِمْ قَامُوا ۚ وَلَوْ شَاءَ اللَّهُ لَذَهَبَ بِسَمْعِهِمْ وَأَبْصَارِهِمْ ۚ إِنَّ اللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَيْءٍ قَدِيرٌ
Fulgerul aproape că le răpește văzul. De fiecare dată când le luminează [calea], ei înaintează, dar când se lasă întunericul, se opresc. Iar dacă Allah ar fi Vrut, le-ar fi luat auzul și văzul. Cu adevărat Allah este peste toate cu Putere.
2:20
traducere: Islam4ro.com